Benák Katalin: Mecenţiu, satul natal al lui Ady Endre

Volumul intitulat Mecenţiu, satul natal al lui Ady Endre reprezintă de fapt completarea, continuarea capitolului referitor la comuna Mecenţiu din cadrul monografiei judeţului Sălaj (Szilágy vármegye monográfiája), apărut de mai bine de un secol.

După introducerile de rigoare, volumul dă o prezentare succintă ale condiţiilor geografice şi al trecutului istoric al comunei Mecenţiu.

Cartea propriu-zisă se compune din trei secţiuni oarecum independente, după cum urmează.

Prima secţiune înfăţişează istoria satului, conform documentelor şi actelor regăsite în diverse arhive. În scopul reconstituirii evenimentelor istorice din sat, autorul s-a putut sprijini în mod deosebit pe observaţiile şi documentele cuprinse în Historia domus, adică o cronică scrisă de parohul romano-catolic.

În continuare sunt prezentate evenimentele caracteristice (naşteri, decese, căsătorii), extrase din procesele verbale şi registrele matrimoniale ale bisericii reformate.

Partea următoare a secţiuni se referă la documentele, procesele verbale – scrise în limba maghiară, apoi româneşte – ale bisericii greco-catolice, ulterior ale bisericii ortodoxe. Se descrie şi derularea contopirii bisericii greco-catolice cu biserica ortodoxă.

A patra parte din secţiune, în baza unor documente istorice – dar mai mult folosindu-se de amintirile localnicilor şi de monumente funerale din cimitir – se referă la în mod succint la populaţia izraelită a satului.

A doua secţiune a volumului cuprinde interviuri, depănări de amintiri, toate legate de trecutul satului Mecenţiu. Din aceste povestiri pot fi reconstituite toate întâmplările mai cu seamă, ce au jucat rol determinant în soarta comunităţii, care suscită interesul localnicilor până şi în zilele noastre. Printre aceste evenimente merită să fie menţionate: revenirea unor emigranţi din America, apariţia în sat ale coloniştilor secui şi români. Deasemenea este încă vie în amintirea oamenilor formarea gospodăriei colective, a sfatului popular, constrângerea unora la munca silnică denumită „malenkii robot”, întroducerea culturilor de tutun, teatrul de amatori, păstrarea tradiţiilor cotidiene, ori depănarea amintirilor frumoase din fericitele perioade interbelice. Locurile cele mai potrivite pentru a se reaminti de întâmplările timpurilor mult apuse sunt cimitirile confesiunilor, acolo unde orice monument funeral constituie câte un crâmpei al istorieie, acolo unde – braţ la braţ – trecutul şi prezentul deschid perspectiva viitorului.

A treia secţiune volumul prezintă numeroase elemente legate de creaţia literală a lui Ady. Documentele din această parte a volumului vine în sprijinul celor ce se interesează mai intens de creaţia literală a lui Ady, întrucât conţine datele cele mai noi şi mai temeinice despre perioada petrecută de Ady Endre la Mecenţiu, în satul natal. Sunt publicate în premieră şi unele documente inedite. Rodnicia deosebită a perioadei petrecute la Mecenţiu este documentată de lista acelor creaţii literare – fie versuri, proză sau publicistică – ce au fost scrise acolo. În majoritatea cazurilor s-a reuşit identificarea acelor eroi din comună care au servit drept model pentru unele dintre creaţiile literare. Deasemenea se publică în premieră şi interviul luat de Vezér Erzsébet, cercetător renumit al creaţiei lui Ady, cu fosta bucătăreasa a familiei Ady, nepoata căreia în prezent este administrator la Muzeul Ady in sat. Localnicii – urmare povestirilor auzite de la strămpşii lor, dar mai ales generaţiile mai în vârstă – se amintesc cu drag de poetul consătean, persoană de fire neastâmpărată, dar în acelaş timp foarte comunicativ şi bun la suflet. Citând aceste amintiri ale oamenilor, parcă reînvie în faţa noastră lumea plină de miracole ale satului de acum mai bine de un secol, care a mişcat şi fantezia lui Ady Endre, şi datorită lui se poate prezenta o imagine reală asupra acelei epoci, care potrivit amintirilor bătrânilor, se considera drept o „Ungarie în miniatură”, cu toate frumuseţile, bunătăţile şi greutăţile contemporane.

Volumul oferă cititorului material lexical deosebit de bogat despre familiile de nobili şi descendenţii lor, despre persoane renumite originale din Mecenţiu, în număr depeste 130. S-a anexat şi un vocabular ale unor expresii caracteristice, utilizate cel mai des în zona Erului. Identificare personajelor, denumirile unor zone din imprejurimile comunei Mecenţiu ce apar în operele lui Ady, este înlesnită de o hartă anexată, cu referire şi la locurile ce prezintă interes pentru turişti. Volumul este bogat ilustrat cu poze şi fotografii vechi, decolorate în marou şi cu fotografii în culori, demonstrând trecerea ireversibilă a vremii.

Această carte, scrisă despre un sat mic, dar atestat documentar de mai bine de şapte secole, are darul de a-ţi mişca sufletul, reprezintă un memento pentru păstrarea satului, sat nemuritor datorită dragostei localnicilor şi al pelerinilor din toată lunea. Citind acest volum ne confruntăm cu o mulţime de amintiri, parcă şi noi am fi fost în toiul acelor evenimente groaznice şi măreţe la care se fac referiri, din care se poate înţelege, cum s-a putut afirma talentul lui Ady Endre, fiul unei comune sălăjene, drept printre stelele cele mai strălucitoare ale literaturii ungare. Înţelegem de ce s-a considerat hăituit de contemporaneitate, fiind totuşi plin de dragoste pentru om, şi cum a reuşit să-se risipească în vîltoarei vieţii.

De-acum ne putem opri

Nicicând n-am râvnit ce-i

Altora li-e datul,

De dragul vijeliei

N-am stârnit prŕ103pŕ103dul.

Onesta rŕ103splatŕ103

A curatei inimi

Mi-a fost în luptŕ103 scopul.

(Traducator: KOCSIS Francisko)

Volumul ajută cunoaşterea mai aprofundată a vieţii, a filozofiei şi al operei lui Ady Endre, ne apropie pe acei oameni minunaţi din „Valea Măgurii”, care îşi duc greutăţile vieţii până la pragul trecerii în lumea de apoi printre rugăciuni, care zâmbesc cu faţa brăzdată de lacrimi, speră într-o lume mai bună, te îmbrăţişează cu mult drag pentru a fi împreună în eternitate.

Traducator: Toma Ladislau Boga